Da, torsul si tesutul au avut mereu o
componenta magica, zeite si regine s-au pus pe treaba si au intrat in
cometitie. O zeita nordica a luat raze de soare si cu ele a tesut
lumina; in sud, Atena a transformat-o pe Arahneea in paianjen, de
ciuda ca a intrecut-o in maiestrie. Tesutul inseamna ordinea lumii. O
femeie care tese un stergar cu model sau o marama cu alesaturi este
un fel de calculator. Torsul este legat cu destinul, pentru ca viata
este vazuta ca o ata. "tragi de ea, gandesti ca tine / se rupe
cand ti-e mai bine".
Insa imaginile cu femei torcand –
prezente pe toti banii nostri vechi – au si altceva de spus, ceva
mult mai pragmatic.Femeile cu copii la san nu inseamna fix ca trebuie incurajat alaptatul. Aici e metafora, este viitorul nostru si grija pentru sanatatea lui, din toate punctele de vedere, mentala inclusiv (afectiune, educatie).
Femeile torcand nu inseamna ca musai trebuie sa ne apucam toate de tors si impletit sosete.
Aceasta imagine inseamna independenta economica si demnitate.
Regina Elisabeta a Romaniei dar si
Mahatma Gandhi au dat exemplu personal. Au reusit ceva.
Acum, noi suntem un popor de
consumatori. Nu ne mai putem imbraca singuri, aproape ca nici nu ne
mai putem hrani singuri. Ce exportam? Creiere, muschi si paduri. In
schimbul unor lucruri pe care le purtam o iarna si apoi le abandonam,
pentru ca se demodeaza sau se strica foarte repede.Progresul industrial ne-a promis mult; insa la capitolul "timp liber" nu s-a prea tinut de cuvant.
Si daca acum, in zilele noastre, "progres" inseamna sa te bucuri mai mult de viata? Sa fii mai independent? Sa devii creator in loc de simplu consumator? Sa te poti exprima si sa poti realiza ceva cu mainile tale, lucrat cu pricepere si cu placere?
Pe moment, banii nostri sunt neputinciosi, putini si tristi. Si fara femei. Coincidenta?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu